vineri, septembrie 24, 2010

zalouk

Seamana atatd e bine cu zacusca noastra, nu doar la infatisare, ci si la gust. Se serveste ca atare, pe paine, rece...sau, insotind un peste -la grata sau la cuptor - pui, linte, naut etc.

Ingrediente:
3 vinete
3 ardei rosii
3-4 rosii
jumatate de suc de lamaie
cateva fire de patrunjel si coriandru (eu nu am pus coriandru)
4-5 catei de usturoi
ulei de masline
sare, cumin, curcuma, boia de ardei dulce

Se coc ardeii si vinetele, se curata de coaja si si toaca - nu asa de marunt ca pentru salata de vinete, ci sa ramana totusi bucatele micute.
Rosiile se curata de coaja si se taie bucati mici, se pun intr-o oala si se pun pe foc. Se adauga putin ulei de masline, sare, cumin, zeama de la jumatate de lamie, curcuma, boia de ardei dulce, usturoiul pisat ca pentru mujdei, patrunjelul si coriandrul tocate marunt.
Cand se face un sos destul de grosut, se adauga ardeii si vinetele, se mai lasa cateva minute si apoi se ia de foc.

Este o mancare/salata specific marocana. Dupa cum am spus se poate servi calda, insotind diverse alte feluri sau ca o tocanita, ori rece ca o salata. Este foarte gustoasa.

Pofta mare!

joi, septembrie 23, 2010

tortellini

Cand am fost in Italia, am prmit in dar doua carti de bucatarie din seria "Il piacere e l'arte in cucina": "Pasta" si "Dolci". Si pentru ca azi aveam pofte de paste, si neavand niciun fel de pata in casa, m-am hotarat sa fac uz de una dintre aceste carti. Asa ca am preparat tortellini in casa.

Ingrediente:
175 gr de faina
1 ou si un albus (reteta originala fiind 2 oua, eu am pus 2; in cartea aceasta se foloseste 1 ou si un albus pentru reducerea colesterolului)

2 linguri de ulei de floarea soarelui (eu am pus masline)
Se pune faina intr-un castron, se adauga ouale si uleiul si se framanta bine. Daca alauatul iese prea tare se aduga putina apa, daca e prea moale se mai adauga faina. Aluatul trebuie sa fie eleastic, nici tare ins anici moale. Se framanta bine cateva minute pe masa data cu faina, dupa care se baga 20 de minute la frigider.
Se scoate de la frigider, se intinde, si cu un pahar cu diametrul de 6-7cm se taie cerculete de aluat.

Dupa ce s-au facut toate cerculetele - si se pun unul peste altul pentru a nu se usca - se ia cate un cerculet si se pune in mijloc un pic din umplutura (eu am folosit umplutura de carnat, insa se pot umple cu legume calite, cu umplutura de chiftea, cu ciupercute cu branza etc). Se unge un capat al aluatului cu apa, pentru a se lipi bine marginile.
Se aduce capatul uscat peste cel umed, se preseaza bine pentru a se lipi, avand grija sa nu iasa umplutura.
Se aduc impreuna cele doua capete, se pun unul peste altul, si, eventual, pentru a se lipi bine, se umezesc un pic (eu nu le-am ma umezit pentru ca s-au lipit foarte bine).
Si asa aratau:
Se fierb in apa clocotica cu sare circa 4-5 minute dupa ce se ridica la suptrafata apei.
Se face un sos - dupa placere - si se servesc calzi.

Pofta mare!

duminică, septembrie 19, 2010

orez cu creveti

Se pare ca timpul incepe sa tina si cu mine in sfarsit. E frumos inca, soare, insa nu arzator, ci bland...e racoare dimineata si seara, iti incanta pielea incalzita de soare...in zori de ziua este chiar un pic rece...simti ca parca ai avea nevoie de ceva usor si lejer sa te acoperi pentru a te feri de degetele prea reci care iti mangaie pielea. Insa atat de bine este!!! Cateodata, o ploiae lejera spala pamantul si improspateaza aerul. Este perioada pe acre am asteptat-o cu atata ardoare in zilele putin spus caniculare ale verii. Si totusi, inca nu-i toamna, nu ca acasa cel putin...

Orez cu creveti

2 cani de orez cu bob lung (eu folosesc orez galben)
1-2 cartofi (depinde de marimea oalei si a cartofilor)
100 gr unt
sare
creveti (eu am avut o punga de creveti congelati de 450 de grame)
marar

Orezul se lasa pentru cel putin 3 ore in apa cu sare, fiind in prealabil spalat. Se pune la fiert, insa se fierbe atat cat sa fie fiert, insa sa nu fie moale (al dente cum spun italienii). Se scurge, se spala cu apa rece si se lasa la scurs intr-o strecuratoare. Intr-o oala se pune 1-2 linguri de unt, se adauga cartofii taiati rondele, nici foarte groase insa nici foarte subtiri si se acopera tot fundul oalei cu cartofi. Se pune un capac si se lasa sa se prajeasca putin cartofii (inainte de a fi pusi in cratita, se curata si se spala bine cartofii). Se adauga orezul cand cartofii sunt aurii, se pune sare daca mai este nevoie la orez (dar este bine cand se fierbe sa se fiaraba in apa cu un pic mai multa sare) si cubulete de unt pe toata suprafata orezului (5-6 cubulete micute de unt). Se acopera capacul cu un prosop gros de bucatarie si se pune peste cratita. Se lasa 15 minute la foc mic.
Crevetii se spala. Se adauga 2 linguri de unt intr-o tigaie, se adauga crevetii, sare si un mujdei (usturoi pisat 4-5 catei, cu apa). Se lasa la foc mic sa se faca. La sfarsit se adauga marar tocat marunt (eu am avut din pacate numai marar  uscat).
Se pune in farfurie orez, se adauga creveti si se mananca cu multa pofta (cel putin la noi in familie).

Pofta buna!

miercuri, septembrie 15, 2010

rapid...

Aseara am avut pofta de altceva. Sa fie totusi usor de facut si si gustos. Asa ca m-am apucat de facut piure de cartofi cu snitele.
Piure
6 cartofi
1 cub de branza topita
lapte
unt
sare/delikat
Am fiert bine cartofii, curatati si spalati. I-am pisat, am adaugat branza topita, laptele si untul, am amestecat bine. Am potrivit cu delikat de data aceasta.

Snitele
1 piept de pui
1 ou
2 linguri de lapte
faina
pesmet
sare, pieper (sau delikat)
Am spalat pipetul de pui, l-am taiat in fasii potrivite (mi-au iesit 6 snitele). Am pus intr-un castron un ou, l-am batut, am adaugat cele 2 linguri de lapte, sare, piper. Am trecut fiecare fasie de pui intai prin faina, apoi prin ou si la sfarsit prin pesmet si am pus la prajit.
Totul a fost rapid, simplu si gustos.
 Am servit alaturi de o salata de ardei copti cu rosii: 3 ardei, i-am pus la copt, i-am curatat de coaja si i-am rupt fasii, am taiat 3 rosii, am adaugat sare, ulei de masline si otet.
Asta a fost :).

marți, septembrie 07, 2010

amandine

Niciodata nu mi-au placut amandinele...ca erau cu cacao, ca aveau crema prea gretoasa....motive cred ca sunt multe. Cert este ca de vreo 2 saptamani dau tarcoale blogului Laurei si salivez la aceste minunatii. Aa ca aseara, fiind intr-o rezerva de energie cum rar mi s-a intamplat in ultimele cateva luni, m-am apucat si le-am facut.
Amandine
Ingrediente blat:
6 oua (eu am pus 6 albusuri si 5 galbenusuri)
200 gr de zahar
30 ml apa
20 gr cacao (am pus 3 linguri de cacao)
8 linguri faina
30 ml ulei
1 pachetel praf de copt ( in reteta Laurei nu este eu l-am pus de frica )
Se bat albusurile spuma. Galbenusurile se freaca cu uleiul. Cand albusurile stau pe lighean, se adauga apa, zaharul si galbenusurile frecate cu ulei, amestecandu-se incet cu o lingura,d e jos in sus. Cand albusurile sunt incorporate, se amesteca faina cu praful de copt si cu cacao (cernute) si se adauga putin cate putin in compozitia cu oua.
Se pune aluatul in tava tapetata cu hartie de copt (sau cu ulei si faina - eu asa am facut) si se da la cuptor 30-35 de minute, la 170 de grade, ultimele 5 minute ridicandu-se temperatura la 19 de grade (sau in functie de cuptor, pana cand se coace).
Se taie in doua si se lasa la racit.

Ingrediente sirop:
400 ml apa
200 gr zahar
2 plicuri cappuccino (eu am pus 2 linguri)
1 sticluta esenta de rom (eu aici nu gasesc rom, asa ca am pus vanilie)
Toate ingredientele se pun intr-o craticioara, in afara de esenta si se lasa la fiert pana se ingroasa putin (5 minute dupa ce da in fiert). Se opreste focul si se adauga esenta. Se lasa la racit.

Ingrediente crema:
3 galbenusuri
150 gr zahar pudra (eu am pus tos)
250 gr unt la temperatura camerei
3 linguri cacao
Se amesteca untul cu zaharul pana ce acesta din urma se topeste, se adauga, rand pe rand, galbenusurile si cacaoa.

Se asambleaza prajitura: pe un platou sau tava se aseaza prima jumatate de blat, se insiropeaza bine de tot (mie imi place sa fie foarte insiropata), se aseaza crema, si se adauga cealata jumatate de blat, insiropnadu-se la randul ei bine. 
Se tine la rece peste noapte indicat sau minim 2-3 ore.

A doua zi sau dupa cateva ore de stat la rece se face glazura. Eu am facut 2 tipuri.
Glazura 1:
2 linguri de crema de ciocolata si 1 lingura lapte, se pun la fiert. Se unge prajitura cu aceasta glazura si se lasa putin la rece.
Se scoate prajitura si se taie in bucati dupa preferinta. Se aseaza bucatele pe platou si se face a doua glazura astfel:

Glazura 2:
100 gr zahar pudra (merge si tos)
3 linguri cacao
3o gr unt
7- linguri de apa
Se pun toate la fiert si cand glazura are consistenta se opreste focul. Se unge fiecare prajitura in parte cu aceasta glazura si se dau la rece (eu am mancat 4 prajiturici asa pe fuga in timp ce le glazuram, dar am mancat colturi :) ).
*** Retat Laurei are o glazura de la Dr. Oetker.

Si asa arata....

o parte din prajiturele

si o prajiturica sectiune

** Nu prea imi ies mie pozele...insa credeti-ma ca sunt excelente!!!!

duminică, septembrie 05, 2010

agadir

Din seria pe unde am ma fost si ce am mai vazut, anul acesta am fost la mare la Agadir. Agadirul este unul dintre marile orase ale Marocului si se afla in sud-vestul Marocului, pe coasta Atlanticului. Se afla la picioarele Muntilor Atlas si este "poarta de intrare" in desert. Aici si-au dat intalnire oceanul, muntii si desertul, creand o atmosfera de basm, o clima mereu blanda - chiar si iarna temperatura medie fiind de 20 de grade Celsius.
Pe 20 februarie 1960 Agadirul a fost aproape in intregime sters de pe fata pamantului de catre un masiv cutremur. In 1961 a inceput reconstructia noului Agadir, astfel incat acesta este unul dintre cele mai moderne orase ale Marocului, cu multe cafenele, baruri de noapte, cladiri in stil occidental, pastrand totusi caracteristicile marocane.
Plaja din Agadir are un nisip alb fin, pe care Atlanticul il spala zi de zi si il reinnoieste pentru iubitorii de soare, de plaja, de apa de...viata. Faleza este brodata cu multe flori multicolore, frumos ingrijite de catre edili. La mal apa este destul de mica, pe o portiune destul d eintinsa, astfel incat si copiii precum si cei mai fricosi dintre noi - cum este cazul sora-mii - se pot balaci in voie. Din cand in cand valurile vin si iti reamintesc de frumusetea vietii.
A fost o vacanta de vis. Miam dorit de doi ani d ezile sa ajung la Agadir si am ajuns in sfarsit.
Aproape de plaja exista un parculet de animale si pasari - Les jardins des oiseaux - in care intrarea este libera - sau cel putin cand am fost noi, a fost libera. Am cautat ceva intrarea fiind bine ascunsa de catre o cafenea :D.
Exista un trenulet care da un tur de Agadir si din care poti admira orasul, cladirile, poti inspira atmosfera ce dainuie acolo.
Cam atat cu vorba...Cateva poze va vor arata mai bine, cred, ceea ce am vrut sa zic.

 drumul catre plaja

faleza

plaja

o parte a bordurii de flori ce strajuieste faleza

o alta bucatica din florile care impresoara faleza

...si iar faleza

din nou plaja

piata de fructe si legume

si iar piata (cat de frumoasa era!!!!!!)

prin oras

o moschee

aleea de intrare in parcul pasarilor - intrarea se facea prin spate cand am fost noi si era destul de bine ascunsa de o cafenea. Curmalele impodobind cu greutatea lor dulce curmalii

aceeasi alee

gazele (am uitat denumirea lor insa sunt rude apropiate :D)

paun

Ar mai fi multe insa deocamdata atat...poate data viitoare, alte poze...
O cautare pe google despre Agadir va va oferi mult mai mult decat umila ma incercare.

joi, septembrie 02, 2010

de suflet pentru...gust

"Diamantul e in carbune, aurul in foc. Dar cum sa-l scoti de-acolo? Magistrii afirma ca exista anumite nume femeiesti care au farmec atat de dulce si de misterios, incat e de ajuns sa le rostesti in timpul operatiei...Sa citim ce spune Manu:"Acolo unde femeile sunt onorate, divinitatile sunt vesele, iar acolo unde sunt dispretuite, zadarnic te mai rogi lui Dumnezeu. Gura unei femei e intotdeauna neprihanita; e ca o apa curgatoare, o raza de soare. Numele unei femei trebuie sa fie placut, dulce, imaterial, sa se termine cu vocale lungi si sa se asemene cuvintelor de binecuvantare." Da, inteleptul are dreptate; intr-adevar, Maria, Sofia, Esmeral...(...)"
Notre-Dame de Paris, Victor Hugo, Biblioteca Adevarul, 2008

Stiu, nu are nicio legatura acest pasaj cu checul cu capucino facut de mine zilele trecute. Insa asa cum un chec delicios hraneste o burtica pofticioasa, o carte frumoasa hraneste un spirit nesatios :). Acum sa trecem la ingrediente:
2 oua
100 gr de zahar
1 iaurt mic (eu am pus de vanilie)
100 gr de unt topit, caldut
2 pliculete zahar vanilinat
200 gr de faina
1 lingura capucino (din acela praf de la plic sau d ela cutie, al meu a fost fara arome, insa e ok si cu arome)
1 pliculet praf de copt

Se bat foarte bine cele 2 oua, se adauga zaharul si zaharul vanilinat si se mixeaza iar, se adauga iaurtul plus untul caldut si se amesteca incet pana se omogenizeaza compozitia. Se amesteca faina cu prafuld e copt si cu capucino si se adauga compozitiei.
Se preincalzeste cuptorul la 180 de grade. Se tapeteaza o forma cu hartie de copt sau cu ulei si faian (eu am ales varianta a doua) si se da la cuptor pentru aprox. 40 d eminute. Se incearca cu o scobitoare sa se vada daca este facut.

  alaturi de un capucino cu lapte - mai mult lapte ce-i drept :D


 produsul final


 Pofta mare!