vineri, octombrie 16, 2009

exotism...culinar

In acelasi ton cu zilele dinainte, cu aceleasi sentimente asteptand racoarea toamnei, astazi, gusturile mele culinare, au luat-o ... razna:). Nu sunt genul care sa incerce prea multe noutati, insa astazi, papilele mele gustative s-au rascolit, au facut greva, si au cerut ceva cu totul...neobisnuit, pentru ele, fireste. Asa ca m-am pus la facut de tajine, normal (cel mai usor fel de mancare, cred). Insa un tajine mai...exotic, astfel:

Tajine cu pui si fructe
Ingrediente:
o ceapa mare si una mica, un morcov, un ardei gras, un buchet de conopida, un mar mare (acrisor), o para verde, 3 cartofi dulci, o jumatate de lamaie, 4 catei de usturoi, sare, menta verde (un fir) (se poate pune si uscata daca nu exista prospata), patrunjel, ghimbir, curcuma (sofran indian, turmeric), pui (eu am pus jumatate de piept si o aripa), un cub mic de unt

Pregatire:
Ceapa mare se taie in bucati mari, cea mica se lasa intreaga (curatata si spalata). Se pun in tajine, alaturi de un cub mic de unt, se adauga usturoiul taiat mic si se lasa sa se aureasca. Se adauga carnea, patrunjelul si menta tocate marunt, sarea si celelalte condimente. Se invarte carnea sa se rumeneasca pe toate partile, si se adauga si jumatatea de lamaie, spalata.
Se adauga morcovul taiat rondele, ardeiul gras taiat tot rondele sau fasii si bucata de conopida, marul taiat in 4 (curatat de floare si de samburi), para taiata in jumatati (curatata de floare si de samburi) si cartofii dulci (ai mei au fost micuti, asa ca i-am lasat intregi). Se adauga un sfert de pahar de apa, se pune capacul, si se lasa la foc mic, aproximativ 1.30h (timp in care se urmareste sa nu se evapore toata apa, caz in care se mai adauga putina apa).
Se serveste cald, cu mana :) (ca in Maroc, ca sa fie mai gustos). Pofta mare!

Aici am expus produsul final:

joi, octombrie 15, 2009

negura si descarcare

In urma cu cateva zile, 10 poate, ma plimbam cu Alina pe strazile micului oras in care am ales sa imi continui soarta... Era cald si soare, era multa lumina, insa dintr-o data, pe nepusa masa cum este vorba noastra, cu fiecare pas pe care il faceam, se innopta din ce in ce mai mult. Nori din ce in ce mai grosi, mai grei si mai negrii se adunau deasupra orasului. Cu fiecare pas pe care il faceam, intunericul devenea de netaiat, de nedespartit. Doar tunetele fi fulgerele indrazneau sa se avante in negurii vremii.Ne-am grabit spre casa si, odata ajunse, ropote de ploaie ne-au acompaniat in gradina. A plouat cu setea pamantului neudat...a plouat cu dragoste de apa si de pamant...torential, in zbateri de aripi de pasari prinse in lant...si apoi, la fel cum s-au adunat, norii s-au raspandit, insa deja se inserase afara.
A fost frumos...a fost purificator, atat pentru natura, cat si pentru spiritele innabusite de atata caldura.

dulce dor

Zi cu soare, soare ca de vara aproape...Nu stiu de ce insa acest tiran (de acum inainte) nu vrea deloc sa lase ceva spatiu si pentru o vreme ceva mai racoroasa... Se pare ca la noi se reintoarce vara, dupa doar cateva zile ceva mai racoroase, insa nu le pot spune tomnatice. Ziceam acum ceva vreme ca se apropie toamna, intrucat dudul din gradina isi despoaie crengile... Insa se pare ca doamna toamna nu mai vrea sa ne incante cu culorile si miresmele ei. Se pare ca ne ocoleste, sau poate, doar, isi amana aparitia, ca un super star care tine pubilcul pe jar... Mi-e dor de racoarea zilelor de toamna, de vantul dulce, de mirosul de ploaie... Serile sunt un pic mai primitoare si mai racoroase, diminetile pastreaza putin din umbra noptii, insa zilele sunt, inca, dogoritoare... si parca, din zi in zi, caldura devine din ce in ce mai puternica. Cu gandul la zilele de toamna nu am niciun chef sa petrec mult timp in bucatarie, asa ca, atunci cand nu am idei, sau cand vreau sa gatesc ceva usor de facut (ceea ce nu presupune neaparat si putin timp de preparare, dar pentru ca eu nu stau sa suflu in foc, timpul de pregatire nu prea ma intereseaza), care sa ma solicite la minimum si care sa imi ofere placeri gustative deosebite, nu stau mult pe ganduri: iau tajine-ul de la locul lui si ma apuc de treaba. Numele de tajine vine de la vasul in care se pregateste mancarea:este un vas de lut, alcatuit dintr-un platou si un capac (vezi poza de mai jos).
Tajine cu pui
Ingrediente:
Ulei de masline/unt, o ceapa mare sau 2 mai mici, 3-4 catei de usturoi, carne de pui (fiecare dupa gust si placere), foi de dafin, sare, piper, cumin, curcuma, gimbir, un ardei gras, un morcov mare sau 2 mai mici, o vanata, 2-3 cartofi (eu am pus cartofi dulci), 2 rosii, un buchet de conopida, verdeata (marar, patrunjel)
Important: toate ingredientele se taie bucati mari!
Preparare:
Se pune putin ulei de masline/unt (cu unt iese mai gustos) in tajine, se taie ceapa in bucati mari, 3-4 catei de usturoi (eu pun si mai multi cateodata) si se lasa in uleiul sau untul incins pana se aureste putin. Intre timp, se curata carnea si se adauga in recipient, se adauga sarea, piperul si celelalte condimente. Se amesteca din cand in cand, introcandu-se carnea pe toate partile pentru a se rumeni bine. Verdeata se toaca marunt si se adauga si ea.
Se adauga ardeiul taiat fasii destul de mari, morcovul taiat rondele, vanata taiata rondele sau fasii, buchetul de conopida si cartofii taiati in 4. Se adauga un pahar mic de apa, se pune capacul, si se lasa la foc mic, aproximativ 1.30h, timp in care se mai urmareste sa nu se evapore toata apa, caz in care se mai adauga putina.
Dupa ce mancarea este facuta, rosiile taiate rondele se aseaza deasupra mancarii, se mai lasa aproximativ 10 minute pana se gatesc si rosiile.
Se mananca cald, si mai gustos este mancat cu mana :) (ca in Maroc). Pofta mare!
Important: tajine-ul se gateste intotdeauna la foc mic, si, daca aveti si o aparatoare de foc pe care sa se puna tajine-ul, este mai bun si mai gustos (la foc mare, riscati sa se sparga vasul). Cu cat legumele fierb mai mult, la foc mai mic, cu atat mancarea iese mai gustoasa.

Asa arata produsul final...

marți, octombrie 13, 2009

dorinte...

Imi amintesc ca, mica fiind, pana a se naste si in mine dorinta de a face cariera, imi doream o familie, o familie a mea, de care eu sa am grija. Si Dumnezeu mi-a indeplinit visul: am o familie numeroasa si fericita. Eu si cu Rachid, suntem parintii. Deocamdata, pe post de copii ii avem pe Oscar (pisoiul nostru scump si drag) si...3 iepurasi. Ziua se joaca toti copiii in gradina, iar seara, iepurasii merg in adapostul lor, facut in gradina, iar restul ne retragem in casa...doar pana a doua zi, cand ne reintalnim cu totii.
(Oscar la baita)
(Oscar dormind)
(iepurasii in "casuta" lor din gradina)
Acum nu foarte mult timp, nu mai credeam ca viata simpla, asezata, ma va putea face fericita. Insa acum stiu cu siguranta ca altundeva si in alt fel nu as fi putut vreodata sa simt asa cum simt acum, sa fiu asa cum sunt acum! Dumnezu mi-a implinit primul vis al vietii mele si a fost mult mai intelelpt decat am fost eu acum 3 ani...

melancolie in seara racoroasa de octombrie

De mult nu am mai ascultat...cred ca s-au facut poate mai bine de doi ani, insa in seara asta, mi-am amintit...si impartasesc impreuna cu voi o "iubire cruda"...
http://www.youtube.com/watch?v=QvzacItGYwA
Pentru ca Roxana mi-ai facut pofta de vinul fiert, si pentru ca nu am in casa pic de vin, insa am (sac!) niste tuica, am fiert ceva din ea, cu putin zahar si piper...am deschis toate geamurile si usile ca sa simt racoarea noptii si...simt in suflet o atmosfera de sarbatoare, de sarbatori de iarna, asa cum le traiam in copilarie. Aveau un iz de poveste, care, pe parcurs, s-a pierdut; insa azi, il simt din nou, este aici, in sufletul meu... Intotdeauna mirosul de tuica fiarta si de portocale (care se regasesc in acest moment in casa mea) mi-au amintit cumva de sarbatorile iernii.